O operatie intelectuala constituie o actiune mentala de separare si combinare, adica de transformare a informatiei. Psihologi precum A. Leontiev, H. Wallon, J. Piaget, au privit copilaria drept perioada unei suite de stadii de dezvoltare fizica si psihica cu succesiune relativ constanta, in functie de factorii de ereditate si mediu.
Procesele si insusirile psihice nu se dezvolta separat unele de altele, nu se insumeaza activ in interiorul fiecarui stadiu, ci formeaza o structura unitara complexa. De exemplu, progresele in formarea gandirii logice schimba insasi natura memoriei, cu alte cuvinte, structurile psihice elementare se integreaza in structurile supraordonate, modificandu-si modul de desfasurare.
Caracteristicile stadiilor in dezvoltarea unui copil
In ceea ce priveste succesiunea stadiilor, exista o anumita continuitate, dezvoltarea copilului succedandu-se asemenea unor „capitole distincte” ale uneia si aceleiasi istorii (M. Debesse), desi un stadiu nou-aparut nu le anuleaza pe cele precedente.
Odata cu stadiul senzoriomotor (primii 2 ani) depasit, copilul intra intr-o noua etapa: stadiul preoperational (de la 2 la 7 ani), denumit astfel de J. Piaget (1896- 1980), deoarece un copil de aceasta varsta nu intelege inca anumite reguli sau operatii. Piaget considera ca esenta stadiului preoperational este incapacitatea copilului de a-si concentra atentia asupra mai multor aspecte ale une actiuni, in acelasi timp. Concentrarea se poate realiza pe o singura dimensiune, la un moment dat. Totusi, in timpul varstei prescolare, dezvoltarea psihicului dobandeste un grad foarte intens.
1. Natura ludica in dezvoltarea cognitiva
Jocul reprezinta o forma tipica fundamentala de reproducere si cunoastere a realitatii obiective. In dezvoltarea jocului la copiii pana la varsta scolara, se remarca o anumita succesiune: intai apar jocurile de simpla imitatie, dupa care, in jurul varstei de 3-4 ani, copiii trec la jocurile cu roluri, pentru ca pe la varsta de 5-6 ani sa se consemneze mai pregnant jocul cu reguli. Desigur, asumandu-si in timpul activitatii jocului un anumit rol, copilul isi subordoneaza conduita reprezentarii sau a modelului respectiv, urmand implicit reguli de comportare cuprinse in rolul preluat, dar abia in jocurile din etapele mai tarzii va trece regula in prim-plan.
Tot in aceasta perioada, se face trecerea inspre formele activitatii psihice voluntare. Apare, spre exemplu, atentia voluntara: prescolarul de 6 ani este capabil sa asculte atent „instructajul verbal” al educatorului sau.
Incep, totodata, sa apara formele memorarii si ale reproducerii voluntare, controlul si efortul voluntar. Este vorba aici, de o intreaga conduita voluntara, care, la prescolarul de 5-7 ani, vine sa inlocuiasca, partial cel putin, reactiile de natura emotiv-impulsiva caracteristice etapelor premergatoare.
2. Functiile „intelectuale” ale limbajului
Datorita faptului ca la varsta de 5-6 ani relatiile copilului cu mediul inconjurator au dobandit deja un oarecare grad de complexitate, incepe sa se dezvolte intr-un ritm sustinut limbajul contextual, precum si limbajul intern, care exercita o functie tot mai importanta asupra propriului comportament.
Limbajul intern reprezinta mecanismul de baza al gandirii, al operatiilor intelectuale interiorizate (e lipsit de sonoritate, se prezinta sub forma de cuvinte si propozitii prescurtate, eliptice). Aceasta foma speciala de limbaj, prin particularitatile sale, intensifica functia „intelecuala” a limbajului, care consta in esenta in planificarea mintala si reglarea activitatii practice. Aceasta forma a limbajului capata, treptat, o insemnatate remarcabila in desfasurarea gandirii. De asemenea, trebuie mentionat faptul ca vocabularul prescolarului se imbogateste, cuprinzand in jur de 3000- 3500 de cuvinte.
3. Gandirea in imagini
Apar, de asemenea, cele mai simple forme de gandire logica, indreptata spre sistematizarea si generalizarea faptelor. Se formeaza priceperea de a compara intre ele nu numai anumite obiecte izolate, ci si notiuni elementare, care oglindesc trasaturile comune unor grupe de obiecte. Astfel, prescolarii mari isi insusesc unele notiuni mai generale : „pasare”, „fruct”, „mobila”, „planta”, „rechizite”.
Pana la varsta de 6-7 ani predomina gandirea in imagini, denumita de J.Piaget „preoperatorie”, pentru ca nu apare o operatie logica propriu-zisa. Gandirea este, deocamdata, cantonata in concret si in actual, fiind dominata inca de contextul figural al situatiei concrete.
Intrucat acest stadiu este unul de cumpana, copiii trebuie sa-si insuseasca reprezentari si notiuni despre realitatea inconjuratoare, sa aiba un anumit nivel de dezvoltare a proceselor psihice (posibilitatea mentinerii si concentrarii atentiei, dezvoltarea spiritului de observatie, a memorarii voluntare, dezvoltarea gandirii etc.).
Pregatirea pentru scoala presupune si cultivarea interesului pentru invatatura si a sentimentului de valoare a educatiei, realizabile atat in cadrul familiei, cat si in cel al activitatilor obligatorii impuse de invatamantul prescolar.
