Zilnic suntem asaltati de diferite tipuri de reclame, cu precadere in spatiul online. Toate acestea promit ca ofera diferite produse sau servicii de cea mai buna calitate, la ofertele cele mai avantajoase. In acest sens, este important ca populatia sa fie cat mai bine informata in ceea ce priveste modalitatea de promovare legala, dar totodata sa cunoasca care sunt drepturile si obligatiile ei.

Notiunea de publicitate reprezinta orice modalitate prin care se efectueaza prezentarea unei firme, cu scopul de a promova vanzarea diferitelor produse sau servicii. De cele mai multe ori aceasta promovare este realizata prin mesaje platite, avand drept scop stimularea dorintelor populatiei si efectuarea diferitelor asocieri pozitive.

Publicitatea de convingere este un instrument tot mai utilizat, avand in vedere intensificarea concurentei. In acesta situatie, firmele isi propun ca si obiectiv principal, crearea unei cereri selective.

Ce reprezinta publicitatea inselatoare?

De cele mai multe ori, reclamele cu care suntem bombardati zilnic, ne induc in eroare cu scopul de a efectua respectiva achizitie. Acest tip de publicitate este interzisa, conform legislatiei aflate in vigoare.

Publicitatea inselatoare induce in eroare persoanele avute in vedere, adica acea masa a populatiei carora i se adreseaza. In acest sens, se produce un anumit prejudiciu.

Acest tip de publicitate este interzisa potrivit art.4 din Legea 158/ 2008.

O forma de publicitatea inselatoare care este tot mai des intalnita este cea mascata. Aceasta este considerata foarte periculoasa, deoarece consumatorul nu realizeaza ca urmareste o reclama, datorita modului in care au fost prezentate informatiile. In mediul online acest lucru se realizeaza destul de usor, prin intermediul blogurilor, a diferitelor site-uri sau a retelelor de socializare.

Dintre anunturile care sunt considerate inselatorii, se regasesc urmatoarele variante: „cele mai mici preturi’’, „pret soc”,  „cea mai buna calitate”, „cele mai bune servicii”, „numarul 1 in tara”, „cea mai pura apa”, „alegerea nr.1”, etc. Pentru orice afirmatie facuta, este necesar sa fie prezentate dovezi care sa sustina exactitatea acestora.

Din moment ce se incalca prevederile legale, indiferent daca e intentionat sau nu, comerciantii pot afecta judecata consumatorilor prin intermediul publicitatii inselatoare.

Modalitati de promovare legala

Legea 158/ 2008 prevede o serie de aspecte pentru a veni in sprijinul consumatorilor. Aceasta lege protejeaza comerciantii de publicitatea inselatoare si stabileste care sunt conditiile in care este permisa publicitatea comparativa.

Astfel, pentru a realiza diferenta dintre publicitatea inselatoare si una legala, specialistii recomanda sa se puna accent considerabil pe unele aspecte, precum:  

·         caracteristici ale produselor sau serviciilor, precum: compozitia, modul de fabricare, disponibilitatea, originea, parametrii tehnici, data fabricatiei, rezultatele diferitelor teste obligatorii de efectuat;

·         modalitatea de calculare a pretului si conditiile de distribuire;

·         datele producatorului, precum: identitatea, bunurile detinute, drepturile de proprietate sau chiar premiile şi distincţiile obtinute.

Conform OG 99/2000, este necesar ca comerciantii sa informeze in mod complet si corect consumatorii, pentru ca acestia sa realizeze o decizie bazata pe ratiune. Deasemenea, comerciantii trebuie sa respecte anumite reguli privind etichetarea, ambalarea, cantitatea, pretul notat, precum si reguli care se refera la campaniile de promotii si reduceri efectuate.

Notiuni legale despre publicitatea comparativa

Publicitatea comparativa este cea care identifica produsele sau serviciile oferite de un comerciant, pe piata libera.

Aceasta forma de publicitate este permisa atat timp cat realizeaza o comparatie a produselor care reflecta aceleasi scopuri.

Din punct de vedere legal, avand in vedere publicitatea comparativa trebuie indeplinite o serie de conditii:

  • să nu compare bunuri sau servicii care răspund aceloraşi nevoi;

  • să compare, în mod obiectiv, una sau mai multe caracteristici esenţiale;

  • să nu discrediteze mărcile, denumirile comerciale sau alte semne distinctive;

  • sa respecte anumite denumiri, precum cea de origine;

  • să nu profite de reputaţia unei mărci sau a altor semne distinctive;

  • să nu prezinte bunuri sau servicii ca imitaţii sau diferite reproduceri, sub denumirea de marca protejata;

  • să nu creeze confuzie între comercianţi.

In cazul in care nu sunt respectate prevederile de mai sus, amenzile incep de la 3000 lei pana la 30000 lei, respectiv de la 6000 lei la 60000 lei. Aceste sanctiuni se aplica atat pentru publicitatea inselatoare, cat si pentru cea comparativa.

Sesizarile pot fi adresate Ministerului Economiei si Finantelor, sau, in functie de caz, la Consiliul National al Audiovizualului, respectiv Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.

Leave a Reply