De-a lungul ultimelor milenii, oamenii au identificat si dezvoltat diferite forme in transmiterea informatiilor, folosind diferite modalitati pentru scriere. Pornind de la tablite de argila, la papirus, pergament si apoi la hartie, drumul tehnicilor de inscriptionare a textului a cunoscut o permanenta evolutie.
Cartea a constituit un izvor de cultura pentru toate popoarele lumii, reprezinta o mostenire, o reflexie, meditatie, cu ajutorul careia descoperim diferite valori, mistere si surse de cunoastere.
Pentru o buna conservare a unei carti, este necesar sa se asigure anumite conditii in ceea ce priveste depozitarea si manipularea. In acest sens multe carti sunt ‘readuse la viata’ prin procedeul de restaurare.
Restaurarea unei carti necesita studiu, indemanare, atentie, migala si materiale de calitate. Acest procedeu este pentru multi dintre noi unul emotionant, precum recuperarea unei valoari inestimabile.
Factori care contribuie la degradarea unei carti
Calitatea hartiei din tipografii difera in functie de mai multe aspecte: de esenta de lemn utilizata, de cantitatea de fibre naturale, respectiv de celuloza si nu in ultimul rand de substantele chimice adaugate. In acest fel, pastrarea diferitelor documente pe suportul din hartie, a reprezentat mereu o problema de conservare.
Hartia era fabricata in conditii si tehnologii diferite, iar de multe ori elementele chimice adaugate in obtinerea si albirea pastei, erau daunatoare calitatii si rezistentei in timp. Pe langa problemele pe care le ridica calitatea hartiei, un aspect important il constituie vopseaua si cerneala utilizata la scriere.
In alta ordine de idei, este necesara cunoasterea compozitiei hartiei si a substantelor de scriere de-a lungul istoriei, pentru a crea conditiile optime in cazul unei arhivari sau restaurari de carti.
Pentru a asigura conservarea ideala in cazul unor colectii, este important sa luam in considerare cele doua categorii in care se impart factorii care duc spre degradarea unei carti: factori interni si externi.
In ceea ce priveste factorii interni, ne referim la materialele din care sunt produse bunurile, respectiv documentele: procesele de oxidare a hartiei, aciditatea tusurilor, adezivi, cleiuri.
Sub denumirea de factori externi, facem referire la cei care nu au legatura cu natura bunului.
Astfel intalnim:
- factori de natura fizica: temperatura, umiditatea, lumina, actiuni de manipulare incorecte
- factori de natura chimica: poluare, incendii
- factori de natura biologica: insecte, microorganisme, rozatoare
Factorul uman poate contribui la degradarea documentelor prin faptul ca nu aplica diferite metode de conservare. El poate aduce stricaciuni bunurilor culturale prin faptul ca utilizeaza moduri necorespunzatoare de manipulare, fotografiere, transport, inventariere, depozitare, etalare.
Tipuri de operatiuni si analize realizate in restaurarea unei carti
Primul pas in procedeul de restaurare a unei carti il constituie analiza vizuala, prin care se constata ce fel de modificari s-au produs de-a lungul timpului. Prin aceste observatii directe, se urmareste daca au fost modificari de natura cromatica, dimensionale si tehnice.
Modificarile cromatice pot fi la nivelul intregii carti sau locale, niste colorari sau decolorari pe anumite portiuni, deasemenea mucegaiul se poate observa cu ochiul liber. Cele dimensionale pot prezenta anumite modificari, precum cutarea, incretirea paginilor, dilatari, crapaturi, exfolieri ale copertelor, rupturi sau tensionari, in principal datorita diferentelor de temperatura si umiditate. Modificarile de natura tehnica fac referire la nivelul de oxidare, palirea culorilor si la innegrirea anumitor pigmenti de vopsea.
Al doilea pas este reprezentat de analiza tactila, efectuata cu ajutorul unor manusi speciale. Astfel, se analizeaza integritatea foii si se urmaresc modificarile ce pot surveni, precum gradul de fragilizare, scamosarea, netezirea, modificari de granulatie, tuseu sau structura.
Ultimul pas reflecta analiza auditiva a unei foi de hartie, mai exact se asculta fosnetul facut atunci cand se manevreaza filele. In acest caz, pot aparea modificari de structura precum fosnetul facut de rigiditatea sau moliciunea hartiei. Un rol important il prezinta si calitatea adizivului sau a cleiului utilizat, care se poate inmuia influentand sunetul fosnetului.
Ce presupune procedeul de restaurare a unei carti?
Pentru a realiza restaurarea unei carti vechi, este necesar mult studiu, cercetare bazata pe diferite proceduri stiintifice si cunoasterea metodologiilor adecvate fiecarui caz in parte.
Este necesar ca acest procedeu sa redea un rezultat cat mai aproape de varianta originala, pastrand specificatiile perioadei respective. Un exemplu in acest sens il reprezinta diferitele tipuri de clei, care astazi nu se mai utilizeaza, precum cleiul vegetal din faina de grau sau orez si cleiul de natura animala, din oase, precum si diferite esente de uleiuri, care sunt inlocuite cu mare succes de pigmentii si polimerii din ziua de astazi.
De cele mai multe ori, un departament de restaurare este parte integrata a unei tipografii cu traditie sau a unui muzeu. Deasemenea exista si mici ateliere de restaurare individuale pentru pasionatii in acest domeniu.
Restaurarea propriu-zisa incepe cu deschiderea unui dosar individual, unde se mentioneaza toate detaliile legate de starea initiala de conservare si procedeele utilizate. Deasemenea paginile cartii se numeroteaza, se fotografiaza si daca este cazul se analizeaza individual.
Exista doua tipuri de restaurare: pe volum descusut si necusut. In cazul in care cusatura cartii se pastreaza bine, aceasta este lasata asa, in caz contrar se descoase. Exista situatii in care cartea este intr-o conditie mai buna si nu necesita anumite procedee.
Dupa indepartarea reziduurilor, precum banda adeziva, aracetul sau prenadezul, procedeul de restaurare incepe intotdeuna cu testele de solubilitate si dezinfectia documentelor, pentru a identifica daca paginile cartii se pot spala si doar apoi dezinfectate de ciuperci si bacterii. In cazul in care cerneala nu este solubila, se poate spala cu apa distilata, procedeu in care se si curata, apoi se pune la uscat fiecare fila separat si se preseaza pentru a se uniformiza. In aceasta etapa se stopeaza diferitele procese care duc la degradarea foii de hartie.
In urmatoarea etapa se determina PH-ul, se analizeaza deteriorarile prezente si se stabileste ce operatii de restaurare se urmaresc. Ceea ce lipseste dintr-o foaie se completeaza cu o hartie compatibila, japoneza, apoi se pune din nou la presat. Urmeaza consolidarea suportului, coaserea diferitelor nervuri, rehidratarea copertii din piele, daca este cazul.
Scopul restaurarii il constituie examinarea nivelului de degradare a cartii si stabilirea metodei de reparare, prin tratamente de reconstituire a partilor lipsa si consolidare a structurilor degradate. Dupa ce s-a finalizat restaurarea, cartea a primit frumusetea si splendoarea timpului caruia ii apartine, in functie de abilitatea si priceperea specialistului.
Restaurarea poate dura doua ore sau cativa ani, in functie de starea de conservare, complexitate tehnica si aspect. Acest lucru se intampla in cazul unui mic atelier, insa intr-o tipografie cu experienta, pot lucra mai multi specialisti, astfel incat timpul de asteptare sa fie rezonabil pentru client. Deasemenea exista o practica internationala de a nu se face completari la nivelul textului, care ar putea sa-i schimbe semnificatia.
Restaurarea unei carti este un procedeu pe cale de disparitie?
Procesul deteriorarii unei carti este unul natural si nu neaparat de lunga durata, iar apartinatorii vor lua, in mod cert, masuri de preventie in acest sens. Cu siguranta iubitorii de carte nu vor astepta pasivi, uitandu-se neputinciosi, cum se degradeaza o carte. In cazul in care considera ca nu mai au nevoie de respectiva carte sau ca nu mai au suficient spatiu, o pot dona cu usurinta, astfel incat sa se poate bucura de ea si generatiile viitoare.
O tipografie recunoscuta, cu traditie, va avea mult timp de aici incolo, un departament asigurat special de restaurare documente, carti, manuscrise, de o valoare inestimabila.
Multi oameni prefera sa citeasca in confortul casei o carte fizica, pe care sa o poata atinge si experimenta direct si cu siguranta pe viitor situatia nu va fi mult mai diferita. Chiar daca aceeasi carte va fi disponibila, in mod gratuit, in varianta electronica si pe un ecran rece, cu lumina albastruie, multi cititori nu vor prefera aceasta varianta.
